Mulţi nutrienţi sunt esenţiali pentru organism. O sursă adecvată din aceştia este indispensabilă pentru a avea energie, pentru dezvoltarea şi menţinerea organelor şi pentru diferite procese metabolice. Rolul alimentelor în inducerea unor tulburări ale ţesutului cutanat şi boli de piele care duc la deficite nutriţionale, sunt bine cunoscute. Potenţialul fotoprotector al antioxidanţilor, efectul suplimentelor cu micronutrienţi asupra sistemului imunitar al pielii, şi efectele acizilor graşi asupra dereglărilor cutanate a fost studiat de mult timp.
De exemplu, pielea funcţionează normal când surse adecvate de nutrienţi sunt disponibile. Astfel, acizii graşi esenţiali ( EFA) cresc permeabilitatea epidermală şi pierderea de apă transepidermală. Orice dezechilibru dintre factorii nutriţionali, fie ca deficit de factori benefici sau ca exces din anumiţi factori toxici, poate duce la un dezechilibru al ţesutului. Numeroase deficite de vitamine, minerale şi acizi graşi au ca rezultat manifestări cutanate vizibile. Necesitatea de nutrienţi este alterată în condiţii de stres. De exemplu inflamarea pielii creşte necesarul pentru nutrienţi specifici ca acidul folic şi proteine.
Deficitele nutriţionale pot să fie prezente datorită unui consum inadecvat, absorbţie anormală sau utilizare necorespunzătoare.
Vitamina A este esenţială pentru menţinerea epiteliului. Deficienţa de vitamina A duce la hiperkeratinizare cu reducerea glandelor sebacee şi blocarea glandelor sudoripare.
Hipovitaminoza A afectează pielea şi prin producerea de xeroză(uscare şi cojire), hiperpigmentare generalizată, cât şi un păr rar şi fragil.
Manifestări cutanate asociate cu vitamina B12 sunt hiperpigmentarea, vitiligo, stomatită angulară şi modificări ale părului. Malabsorbţia este cea mai comună cauză de deficit de vitamina B12.
Pelagra, boală cel mai des apărută datorită unei diete deficitare în niacină, vitamina B3 sau triptofan, un aminoacid esenţial, caracterizată şi prin ulceraţii eritematoase cutanate. Aceasta apare şi datorită unui consum excesiv de alcool, din alcoolismul cronic.
Vitamina C este un cofactor important în sinteza de colagen şi a matricei extracelulare. De asemenea, aceasta creşte absorbţia fierului, şi creşte conversia colesterolului şi biodisponibilitatea seleniului.
Scorbutul este deficitul de acid ascorbic(vitamina C), care se manifestă printr-o producţie deficitară de colagen. Semne deramtologice apar devreme: peteşii, echimoze, hiperkeratoză foliculară şi hemoragie perifoliculară.
Manifestări cutanate ale deficitului de zinc sunt: dermatita, infecţii secundare, vindecarea întârziată a rănilor, păr excesiv de fragil şi rar până la lipsa părului de pe scalp. Dermatită, alopecie şi defecte ale unghiilor sunt cel mai frecvent asociate cu lipsa de zinc.
Deficitul cronic de fier rezultă în unghii în formă de lingură, pierdere de păr, glosită cu pierderea papilelor gustative şi prurit.
Un exces de nutrienţi poate, de asemenea, să ducă la anumite boli. Carotenemia este cauzată de un exces de alimente bogate în caroten precum portocale şi morcovi. Xantelasma (pete mici galbui, localizate la nivelul pleoapelor) poate fi asociată cu un exces de grăsimi.
Surse:
Diet in dermatology: present perspectives,Indian J Dermatol.2010 Jul-Sep;55(3): 205–210. doi:10.4103/0019-5154.70662
Proteine şi aminoacizi.Malnutriţia proteică este asociată cu un risc crescut de cataractă
Vitamina A şi luteina sunt necesare pentru menţinerea sănătăţii corneei şi conjunctivei. Pacienţii cu cataractă au tendinţa să aibă deficit de vitamina A şi caroteni, luteină şi zeaxantină.
Antioxidanţii, în special carotenoidele sunt asociate cu reducerea riscului de degenerarare maculară- Surse importante sunt napi, varză, spanac, frunze de nap, broccoli, porumb, mazăre, gălbenuş de ou, mandarine, ardei galbeni. Abosbţia luteinei este facilitată de vitamina C. Ouăle conţin aproximativ 185 mg luteină.
Tiamina este necesară pentru buna funcţionare a nervilor optici şi fibrele nervoase retiniene şi protectivă împotriva cataractei. Surse de tiamina sunt :carne de miel, sparanghel, ciuperci, mazăre, fasole, măcriş, salată verde, ardei.
Riboflavina este importantă pentru vascularizaţia corneei şi protectivă împotriva cataractei. Surse : broccoli, germeni de grâu, lapte, sparanghel, varză, ciuperci
Niacina este necesară pentru o vedere sănăoasă dar trebuie evitat excesul de niacină. Surse: ton,pui, miel, grâu integral, dovlecei, sparanghel.
Folatul sau vitamina B9 este un factor protectiv important împotriva cataractei,alături de vitamina B12. Surse de folat: germeni de grâu, spanac, arahide, seminţe, sparanghel, broccoli. Surse de vitamina B12: tridii, sardine, ton ,carne, ouă, produse lactate.
Vitamina B6 este importantă pentru funcţionarea nervilor optici şi fibrele nervoase retiniene. Vitamina B6 scade homocisteinuria, care poate produce şi schimbări oculare. Surse de vitamina B6: fasole roşie, conopidă, varză de Bruxells, seminţe şi nuci.
Vitamina C este importantă pentru un ţesut conjunctiv şi umoare vitroasă sănătoasă. Consumul de vegetale cu vitamina C pot preveni sau întârzia apariţia opacităţii vizuale odată cu vârsta. Surse: rdei, broccoli, kiwi, căpşuni, conopidă, lămâie, măcriş, portocale, roşie, varză de Bruxells, papaza, varză
Vitamina E este importantă pentru activitatea sa antioxidantă. Poate să încetinească procesul de instalare a cataractei. Vitamina E poate fi găsită în alimente precum migdale, unt de arahide, arahide, seminţe de floarea soarelui, uleiuri vegetale presate la rece.
Acizii graşi Omega-3 şi peştele sunt importanţi factori protectivi pentru degenerarea maculară. Măcar o porţie de peşte(sardine, somon, hering, ton) pe săptămânî şi tot odată reducerea grăsimilor saturate , poate să aibă un beneficiu mare asupra degenerării maculare ce are loc odată cu vârsta.
Acizii graşi Omega-6 din seminţele de soia, floarea soarelui, ulei de floarea soarelui , sunt factori protectivi împotriva glaucomului,dar nu împotriva cataractei. O doză prea mare de ulei de rapiţă sau ulei de soia poate chiar creşte riscul de cataractă.
Seleniul creşte nivelul şi activitatea glutationului(o proteina de dimensiuni reduse prezenta in aproape toate celulele organismului nostru, care are rol puternic antioxidant si de eliminare a toxinelor) din organism, astfel el este un factor protectiv în cataractă al cărei mecanism patofiziologic include deficitul de glutation şi totodată o slabă apărare antioxidantă. Surse : nuci, seminţe, cereale integrale şi fructe de mare
Zincul este necesar pentru nervii optici şi fibrele nervoase retiniene. Este găsit în carne de vită, pui, creveţi, nuci de diferite tipuri şi lapte.
Alimentaţia de zilnică ne influenţează gândirea, comportamentul, dispoziţia şi temperamentul, precum şi capacitatea de a face mişcare, de a ne relaxa şi de a dormi. Ne influenţează hormonii, pielea, sângele, oasele şi muşchii şi au un impact enorm şi asupra sistemului nostru imunitar.
Cum să avem un sistem imunitar puternic?
În ceea ce priveşte macronutrienţii(proteine,carbohidraţi şi grăsimi) acestea trebuie să fie împărţiţi astfel : 55-60% din aportul zilnic să îl reprezinte carbohidraţii, aceştia să fie în principal sub formă integrală, inclusiv cereale, şi numeroase fructe şi legume. Aproximativ 20% să provină din grăsimi, majoritatea să fie acizi graşi esenţiali, care se găsesc în nuci, seminţe, uleiuri presate la rece şi peşte. Restul de aproximativ 20% din aportul caloric trebuie să fie oferit de proteine de bună calitate.
Regimul alimentar pentru o bună imunitate
Mănâncă zilnic două porţii de fasole,linte, quinoa(se găteşte ca orezul), tofu(soia) sau legume cu boabe, pentru proteine, sau o porţie de peşte ori de carne de pui,vită, porc, de preferat fară prea multă grăsime, şi nu prăjită! Dacă eşti vegetarian, include în alimentaţia ta zilnica cereale, fasole, linte, mazăre, ciuperci, pentru a spori calitatea proteinelor.
Consumă foarte mulţi carbohidraţi complecşi, orez brun sau integral, mei, secară, ovăz (de exemplu sub formă de fulgi la micul dejun), grâu integral, porumb şi quinoa, simple sau sub formă de pâine, paste. Încearcă să înlocuieşti treptat pâinea albă cu cea integrală sau neagră, orezul alb cu cel integral etc. Evită orice formă de zahăr şi de alimente albe, rafinate.
Mănâncă zilnic cinci porţii de fructe şi legume proaspete, sub formă de salate sau adăugate la mesele principale sau sub formă de gustări, cum ar fi mere, pere, banane, fructe de pădure (pot să fie şi congelate şi le dezgheţi inainte de consum), pepene sau citrice, şi legume precum morcovi, cartofi, broccoli, spanac, fasole verde, mazăre, ardei sau orice legume preferate.
Consumă zilnic cel puţin o lingură de seminţe sau o lingură de ulei presat la rece. Evită alimentele prăjite, arse, grăsimile hidrogenate(prezente cel ma ides in margarină,foietaje, produse de patiserie) şi grăsimile de origine animală în exces.
Mănâncă pe cât posibil alimente integrale, crude, variate şi bea aproximativ 6 pahare de apă, sucuri naturale fără adaos de zahăr( de preferat făcute în casă, cele din comerţ nu se ştie câte vitamine mai au în compoziţie) şi ceaiuri de plante, verde, alb. Evită sucurile dulci carbogazoase şi „ceaiurile” din comerţ cu mult zahăr şi coloranţi.
Micronutrienţii care ne cresc imunitatea
Vitamina A este profund antivirală, mai ales că includerea ei în pereţii celulelor le face mai puternice şi mai rezistente la atacurile virale. În special importantă pentru zonele cu risc sporit de infecţii, ca aparatul respirator şi tractul genito-urinar. Sistemul imunitar are nevoie de vitamina a pentru a produce lizozimă, o enzima antibacteriană protectoare. Persoanele care suferă în mod constant de conjunctivită au probabil o carenţă de vit.
Cele mai bune surse de vitamina A: ficat de vită,morcovi, măcriş, varză, dovlecel, cartofi dulci, pepene galben, dovleac, broccoli, caise, papaya, sparanghel, ardei etc.
Complexul de vitamine B – această familie este importantă pentru toate celulele din corpul nostru, inclusiv pentru cele din sistemul imunitar, acidul folic şi piridoxina(B6) având probabil cel mai puternic efect asupra funcţiei imunitare.
B6– fasole roşie, conopidă, varză de Bruxells, seminţe şi nuci
B12– stridii, sardine, ton ,carne, ouă, produse lactate
Biotină– migdale, conopidă, porumb, stridii, ouă
Vitamina C are un puternic efect antiviral şi fără îndoială o cantitate mai mare de vitamina C înseamnă o funcţie imunitară mai bună! Efectele ei asupra sistemului imunitar sunt multiple, aceasta blochează sinteza de proteine virale, poate să fie bacteriostatică şi bactericidă(poate împiedica replicarea bacteriilor sau le poate ucide), ajută celulele fagocite să-şi îndeplinească funcţia de curăţare a organismului, detoxifică unele toxine bacteriene şi multe alte beneficii.
De asemenea vitamina C ajută în cazul durerilor de ochi şi al nasului care curge, fiind un antihistaminic natural.
Vitamina D este esenţială pentru o imunitate puternică. Avem aproape toţi deficienţă de vitamina D, mai ales iarna, având în vedere că este produsă în piele, în prezenţa soarelui. Aşadar pe parcursul iernii, dacă nu consumăm destule alimente bogate în vitamina D e de recomandat să suplimentăm cu un complex de vitamine care conţine vitamina D sau un ulei de peşte.
Alimente bogate în vitamina D: hering, macrou, somon, anşoa, lapte integral, ouă, unt
Vitamina E este un nutrient esenţial pentru răspunsul normal al anticorpilor, iar ca antioxidant colaborează cu alţi nutrienţi pentru a spori rezistenţa la infecţii. Ne protejează de poluarea aerului produsă de gazele de eşapament, de odorizanţi.
Surse: ulei de seminţe presate la rece, seminţe de floarea soarelui,nuci, migdale, germeni de grâu, caju, arahide, fasole.
Calciu şi magneziu sunt vitale pentru sistemul imunitar. Calciul este o necesitate pentru toate celulele fagocite, ajutându-le să captureze materiile străine iar magneziul este important pentru producţia de anticorpi.
Întrucât aceste două minerale trebuie să se afle în echilibru, alimente care sunt bogate în ambele sunt : seminţele, nucile şi legumele, mai ales cele cu structurp solidă.
Fierul creşte rezistenţa organismului la infecţii, însă o cantitate prea mare poate dăuna. Fierul alimentar are o toxicitate scăzută, aşa că alimentele bogate în fier sunt de preferat şi nu suplimentele.Acestea din urmă trebuie evitate atunci când suferi de o infecţie bacteriană deoarece bacteriile au nevoie de fier ca să se multiplice.Pe lângă carnea roşie, care este cea mai importantă sursă de fier, ale surse sunt : cerealele integrale, fasolea, lintea, nucile şi seminţele.
Seleniul ajută la producerea de anticorpi şi totodată la producerea unei importante enzime antioxidante(glutation-peroxidaza), sursele naturale de seleniu sunt : nuci, seminţe, cereale integrale şi fructe de mare.
Zincul este un mineral implicat în peste 200 dintre enzimele cunoscute din organism, carenţa acestuia duce la micşorarea timusului(glanda principală, care controlează toate celulele T-cu rol central în imunitate).Asemenea seleniului, zincul este un antioxidant. Surse: carnea, în special măruntaiele, crustaceele, ouăle şi legumele verzi cu frunze.
Minerale de evitat:
Organismul absoarbe din greşală aluminiu(din ambalaje), nichel şi cadmiu(din tutun), plumb (din gazele de eşapament), arsenic( din rezidurile de insecticid) şi mercur din mediul poluat, iar aceste minerale nu pot provoca decât pagube. Flourul este deseori introdus în sistemul de apă, în vreme ce în alte ţări este interzis, este prezent în numeroase tipuri de pastă de dinţi şi folosit ca insecticid şi otravă pentru şoareci.Astfel ingerăm o cantitate prea mare de flour.
Nu putem să le evităm total dar trebuie pe cât posibil să le menţinem la un nivel minim.
raducuioana.wordpress.com 
