Nutriţie,dietă,sport şi cam tot ce poate să îmi treacă prin cap


Un comentariu

Ce alimente trebuie să evităm complet?

20130509-182656.jpg

Fileurile de peşte şi de pui în crustă din supermarket
Deşi majoritatea persoanelor le consumă ca şi sursă de proteine, carne, acestea conţin mai mulţi carbohidraţi decât carne. Crusta , fie că e din pesmet sau făină , prăjită în uleiuri de proastă calitate sau în grăsimi trans , de tipul uleiurilor hidrogenate , fac ca acestea să conţină mai mult de 50% grăsime din cantitatea totală de produs. Pe lângă grăsime mai conţin potenţiatori de aromă, renumitul MSG, monoglutamat de sodiu şi alţi aditivi pentru a avea gust plăcut. Să nu mai zicem de compuşii cancerigeni care se formează prin prăjire şi că trebuie să evităm să consumăm alimente prăjite de orice fel.
Cerealele pentru mic-dejun
Majoritatea cerealelor de pe rafturile din supermarket nu sunt nimic mai mult decât o sursă imensă de zaharuri rafinate, cu absorbţie rapidă. Dacă nu sunt bogate în glucoză şi zaharoză, sunt bogate în sirop de fructoză din porumb, un ingredient ieftin şi de proastă calitate pe care producătorii îl adaugă pentru a le creşte profitul şi a atrage atenţia cumpărătorului de rând, când scriu pe etichetă fructoză în loc de zaharoză. Ce alegem totuşi din varietatea mare disponibilă? Alegem cerealele neîndulcite! Din grâu integral, ovăz etc. Pentru că oricum sunt o sursă de glucide, contează doar ce glucide, putem adăuga acasă câteva bucătele de ciocolată de calitate, neagră dacă tot vrem să fie cu gust de ciocolată, putem pune fructe proaspete sau uscate şi chiar aromă naturală de vanilie, fulgi de cocos, alune şi nuci proaspete pentru a ne face micul dejun mai săţios.
Băuturile răcoritoare carbogazoase şi aşa zise ceaiuri din comerţ
O altă sursă de zahăr rafinat! Hai să nu ne lăsăm prostiţi de aromele artificiale şi îndulcitorii în exces din aşa zisele ceaiuri de pe piaţă, mai bine facem noi un ceai acasă, punem gheaţă , fructe şi chiar o linguriţă de miere dacă ne place mai dulce , dar măcăr avem siguranţa că acolo este ceai, nu doar 0,001% ceai şi multe arome. De băuturile carbogazoase dulci ca şi Fanta şi Coca-Cola nici nu mai are rost să discutăm, toata lumea cred că ştie în ziua de azi că nu aduc niciun beneficiu organismului, şi mai mult de atât ne fac chiar rău J .
Cornuri, prăjituri şi alte produse de panificaţie dulci din comerţ
Grăsime hidrogenată, adică margarină de proastă calitate , zahăr cât cuprinde şi făină albă cea mai procesată posibil. Plus arome, că mai nou e la modă să pui arome ca să aibă gust bun, să nu mai vorbim de miros, când treci pe lângă o patiserie se simte deja mirosul de prăjitură de la 15 m deşi bucătăria e departe de stradă. 🙂 Normal că te tentează dar hai să nu ne lăsăm pradă acestor tentaţii , mai bine ştim că mâncăm ceva bun şi de calitate, că nu a fost făcută numai pentru a face profit, din ingrediente de cea mai proastă calitate, ci s-a gândit atât la sănătatea cumpărătorului cât şi la preferinţe. Ce cumpărăm? Păi sincer, şi aici cel mai sigur e să le faci în casă, măcar eşti sigur ce ai pus acolo, dar dacă nu, trebuie să te asiguri că mergi la o cofetărie unde îşi respectă clientul , alege un loc unde prăjiturile nu se fac ca pe bandă rulantă şi nu e o aşa mare varietate, acolo investiţia şi profitul sunt pe măsură, îţi oferă o cantitate scăzută dar măcar savurezi ceva de calitate. Alegem varietăţi cu brânză, fructe, nuci cât mai puţin aluat, glazuri şi gelatină.
Carne procesată sub formă de hot-dog, cheeseburger, hamburger
Resturi, resturi şi iar resturi, dacă tot vrem să mâncăm carne hai să nu ne prostim şi să alegem o bucată de carne sănătoasă fără prea multă grăsime şi preparată corespunzător. Având în vedere că stau în supermarket câteva săptămâni şi uneori chiar luni de zile sigur nu mai e nimic proaspăt acolo, conservanţi, arome, potenţiatori de arome, coloranţi, multă multă multăăăă sare şi o cantitate crescută de grăsime, să compenseze cantitatea scăzută de carne, normal.
Sosuri gata preparate, ketchup, maioneză
Grăsimi majoritar hidrogenate, uleiuri vegetale, conservanţi, arome, sare cât cuprinde şi urme de ce trebuie să fie ingredientul majoritar. Ketchup se poate face în casă şi cu siguranţă e mult mai gustos şi aşa putem controla şi cantitatea de sare în exces, maioneză la fel. Deşi nu e recomandat să mănânci ouă crude, dacă o prepari în casă cu ouă proaspete, şi o consumi în ziua aia e ok, nu prea frecvent normal. Are o cantitate mare de grăsime, deci cei care se ştiu cu probleme trebuie neapărat să o evite!

20130509-182746.jpg


Scrie un comentariu

Cum să mâncăm mai multe fibre?

              Imagine

            Ce sunt fibrele alimentare? Sunt reziduuri organice ale alimentelor de origine vegetală, acestea nu pot să fie hidrolizate de sucurile digestive umane şi pot să fie parţial degradate de flora bacteriană de la nivelul colonului. Majoritatea sunt alcătuite polizaharide (celuloză, hemiceluloză şi pectine) şi lignină, plus alţi compuşi: gume, mucilagii, taninuri, saponine, acid fitic. Din punct de vedere al solubilităţii acestea pot să fie clasificate în fibre solubile precum pectinele,gumele şi mucilagiile şi fibre insolubile precum celuloza, hemiceluloza şi lignina.

         Fibrele alimentare au proprietatea de a fixa apa şi de a forma geluri, astfel ele cresc viteza de tranzit intestinal, stimulează peristaltismul şi motricitatea intestinală, asigură un scaun normal şi întreţin procesele de fermentaţie ce au loc sub acţiunea florei intestinale. Prin toate aceste efecte, fibrele alimentare reglează tranzitul intestinal prevenind constipaţia şi reduc timpul de contact al unor agenţi cancerigeni cu mucoasa intestinală, prevenind astfel cancerul de colon.

          Pentru a ingera suficiente fibre alimentare pe parcursul zilei, regula generală este să mâncăm cel puţin: 2-4 porţii de fructe, 3-5 porţii de vegetale/legume şi între 6 şi 11 porţii de cereale şi produse din cereale zilnic.

          Puteţi începe ziua cu o porţie de cereale integrale care conţin cel puţin 5 g de fibre, o jumătate de cană de tărâţe are aproximativ 10 g de fibre. 

          Mănâncă legume proaspete cât de des poţi deoarece gătitul le reduce cantitatea de fibre. De exemplu un cartof copt cu coaja este o alegere bună, la fel şi broccoli, morcovi, şi conopidă adăugate în salate sau mâncate ca garnitură.

           Încearcă pe cât posibil să nu cureţi fructele de coajă( de exemplu mere, pere) şi nici legumele pe cât posibil, pentru că majoritatea cantităţii de fibre se află tocmai în coajă!

           Adaugă fasole la salate, supe, tocăniţe. Fasolea, mazărea şi lintea conţin cam 6-9 grame de fibre pe porţie( o porţie înseamnă cam jumătate de cană)

           Mănâncă fructe proaspete şi uscate la gustări! Merele, perele, portocalele, căpşunile şi alte fructe de pădure, prune, banane şi smochine reprezintă toate o sursă bună de fibre.

           Citeşte pe eticheta produselor alimentare conţinutul de fibre şi alege tot timpul pe cele cu un procent mai mare de fibre! 

           Imagine