De ce iaurt grecesc?

          În primul rând, nu vreau să promovez neapărat iaurtul grecesc, mie imi place gustul şi faptul că este mai dens şi are o cantitate mai mare de proteine. Dar, nu trebuie să mă înţelegeţi greşit, şi iaurtul simplu natural, cât şi cel grecesc sunt alimente sănătoase care trebuie să facă parte din dieta noastră. De ce? Pentru că ambele sunt surse de proteine animale de calitate, calciu şi probiotice(bacterii benefice).

         Dar, dacă vrei să ai o sursă mai bogată în proteine, cu o textură mai cremoasă şi ceva mai puţine glucide, poţi alege un iaurt grecesc, este prezent în toate formele, începând de la 0% grăsime până la 10% grăsime, atât am văzut eu prin supermarket-uri. Şi dacă nu ai incercat până acum, eu zic că nu ai nimic de pierdut.

         Astfel, din punct de vedere a cantităţii de proteine, iaurtul grecesc este o bună sursă, şi asta îl face foarte accesibil, mai ales pentru vegetarieni. Un iaurt normal are aproximativ 3.1- 4 g proteine pe 100 g, iar un iaurt grecesc între 5- 8,5 g proteine, din ce am văzut în Romania, în Italia de exemplu, şi probabil în alte ţări sunt şi până la 11 g, poate şi mai mult şi nu am văzut eu, dar nu contest existenţa acestora. Ce am văzut în supermarket e cel cu 0% grăsime ce are 8,5 g proteine pe 100 g, 2% grăsime cu 7 g proteine şi 10% grăsime cu 5 g proteine.

         În ceea ce priveşte glucidele, studiile au arătat o toleranţă mai bună la iaurtul grecesc a celor cu intoleranţă la lactoză, probabil datorită cantităţii mai scăzute. Oricum procentele de glucide  nu sunt modificate  semnificativ ca şi în cazul proteinelor.

         Ce să evitaţi, e iaurtul cu zahăr adăugat, cel cu fructe şi cereale adăugate, etc. Cel mai bine alegem un iaurt natural în care punem noi cereale, fructe, nuci şi ce mai dorim.

         De asemenea, iaurtul grecesc este mai scăzut în sodiu şi calciu decât iaurtul natural, se pare că aceste minerale se pierd în proces.

         Astfel, fie că e grecesc sau simplu, oricum beneficiaţi de calităţile iaurtului, iar atât timp cât nu e cu zahăr adăugat sau alte minuni de fructe şi cereale dulci, acesta o să îşi păstreze bacteriile benefice, care ajută în păstrarea imunităţii şi bunei funcţionări a tractului digestiv. 

Nutrienţii pe care trebuie să se concentreze vegetarienii

Proteinele sunt repsonsabile de multe funcţii importante ale organismului nostru şi sunt esenţiale pentru creştere şi menţinere. Necesarul de proteine poate fi uşor îndeplinit cu ajutor unor alimente vegetale. Sursele de proteine pentru vegetarieni includ: fasole, diferite tipuri de nuci şi untul făcut din acestea, mazăre, produse din soia. Laptele , produsele lactate şi ouăle sunt de asemenea o sursă bună de proteine pentru ovo-lacto-vegetarieni

Fierul are funcţia principală de a transporta oxigenul în sânge. Sursele de fier pentru vegetarieni includ : cerealele fortificate pentru micul dejun , fasole, spanac, mazăre, linte, napi, melasă, produse din cereale integrale şi unele fructe uscate (caise, prune, stafide)

Calciul este folosit de organism pentru construirea  unor oase şi dinţi sănătoşi şi pentru a păstra sănătatea sistemului osos, muscular şi intervine şi în multe etape ale coagulării sângelui. Surse de calciu pentru vegetarieni sunt : legumele cu frunze verzi( cereale fortificate pentru micul dejun, produse din soia(tofu şi băuturi din soia), sucuri de fructe fortificate(suc de portocale). Produsele lactate sunt de asemenea o sursă excelentă de calciu pentru lacto-vegetarieni.

Zincul este necesar pentru multe reacţii biochimice ce au loc în organismul nostru şi de asemenea ajută la buna funcţionare a sistemului imunitar. Surse de zinc sunt: multe tipuri de fasole(fasole alba, roşie, năut), cereale fortificate, germeni de grâu şi seminţe de dovleac. Laptele este o sursă de zinc pentru lacto-vegetarieni.

Vitamina B12 este regăsită în produsele de origine animală şi unele produse alimentare fortificate. Surse de vitamina B12 pentru vegetarieni includ: produse lactate, ouă şi alimente fortificate cu vitamina B12. Acestea includ cereale pentru micul dejun, băuturile pe bază de soia, drojdia.