Nutriţie,dietă,sport şi cam tot ce poate să îmi treacă prin cap


Scrie un comentariu

Nutrienţi implicaţi în patologia dermatologică

       Imagine

          Mulţi nutrienţi sunt esenţiali pentru organism. O sursă adecvată din aceştia este indispensabilă pentru a avea energie, pentru dezvoltarea şi menţinerea organelor şi pentru diferite procese metabolice. Rolul alimentelor în inducerea unor tulburări ale ţesutului cutanat şi boli de piele care duc la deficite nutriţionale, sunt bine cunoscute. Potenţialul fotoprotector al antioxidanţilor, efectul suplimentelor cu micronutrienţi asupra sistemului imunitar al pielii, şi efectele acizilor graşi asupra dereglărilor cutanate a fost studiat de mult timp.

          De exemplu, pielea funcţionează normal când surse adecvate de nutrienţi sunt disponibile. Astfel, acizii graşi esenţiali ( EFA) cresc permeabilitatea epidermală şi pierderea de apă transepidermală. Orice dezechilibru dintre factorii nutriţionali, fie ca deficit de factori benefici sau ca exces din anumiţi factori toxici, poate duce la un dezechilibru al ţesutului. Numeroase deficite de vitamine, minerale şi acizi graşi au ca rezultat manifestări cutanate vizibile. Necesitatea de nutrienţi este alterată în condiţii de stres. De exemplu inflamarea pielii creşte necesarul pentru nutrienţi specifici ca acidul folic şi proteine.

         Deficitele nutriţionale pot să fie prezente datorită unui consum inadecvat, absorbţie anormală sau utilizare necorespunzătoare. 

         Vitamina A este esenţială pentru menţinerea epiteliului. Deficienţa de vitamina A duce la hiperkeratinizare cu reducerea glandelor sebacee şi blocarea glandelor sudoripare.

         Hipovitaminoza A afectează pielea şi prin producerea de xeroză(uscare şi cojire), hiperpigmentare generalizată, cât şi un păr rar şi fragil.

         Manifestări cutanate asociate cu vitamina B12 sunt hiperpigmentarea, vitiligo, stomatită angulară şi modificări ale părului. Malabsorbţia este cea mai comună cauză de deficit de vitamina B12.

         Pelagra, boală cel mai des apărută datorită unei diete deficitare în niacină, vitamina B3 sau triptofan, un aminoacid esenţial, caracterizată şi prin ulceraţii eritematoase cutanate. Aceasta apare şi datorită unui consum excesiv de alcool, din alcoolismul cronic.

          Vitamina C este un cofactor important în sinteza de colagen şi a matricei extracelulare. De asemenea, aceasta creşte absorbţia fierului, şi creşte conversia colesterolului şi biodisponibilitatea seleniului.

          Scorbutul este deficitul de acid ascorbic(vitamina C), care se manifestă printr-o producţie deficitară de colagen. Semne deramtologice apar devreme: peteşii, echimoze, hiperkeratoză foliculară şi hemoragie perifoliculară.

          Manifestări cutanate ale deficitului de zinc sunt: dermatita, infecţii secundare, vindecarea întârziată a rănilor, păr excesiv de fragil şi rar până la lipsa părului de pe scalp. Dermatită, alopecie şi defecte ale unghiilor sunt cel mai frecvent asociate cu lipsa de zinc.

          Deficitul cronic de fier rezultă în unghii în formă de lingură, pierdere de păr, glosită cu pierderea papilelor gustative şi prurit.

          Un exces de nutrienţi poate, de asemenea, să ducă la anumite boli. Carotenemia este cauzată de un exces de alimente bogate în caroten precum portocale şi morcovi. Xantelasma (pete mici galbui, localizate la nivelul pleoapelor) poate fi asociată cu un exces de grăsimi. 

Surse:

Diet in dermatology: present perspectives, Indian J Dermatol.2010 Jul-Sep;55(3): 205–210. doi:10.4103/0019-5154.70662